Dupa ce am citit Earagon 2, Cartea Primului Nascut, ma temeam ca autorul, tinarul Christopher Paolini, a facut ca predecesorii sai renuntand la creatie si trecand la “umplutura” pentru a continua seria Eragon. De primul volum am fost fermecat, il cred la nivelul trilogiei Stapanul Inelelor. Eragon 3, Brisingr, a ajus destul de tarziu in Romania si o vreme nu l-am gasit pe la magazine, dar pina la urma am ajuns intr-un Carrefour si l-am luat. Nu regret deloc acest lucru. Astept cu sufletul la gura Eragon 4 si finalul povestii.
Practic, in al treilea volum, Paolini isi pune imaginatia la contributie si reuseste una dintre cele mai bune carti, comparabila cu prima. Eragon isi continua ascensiunea, se lupta iar cu Murtagh si Thorn, merge la pitici si apoi la Elfi iar, pentru a invata de la Oromis si Glaedr. Revine in forta la timp pentru a ajuta la victoria vardenilor. Eragon reuseste sa isi gaseasca arma, o noua sabie, pe care o face singur impreuna cu fauritoarea elfilor, care a facut toate marile sabii de cavaler.
Roran, varul sau, isi continua propria epopee de super-erou. Cu ciocanul sau, mintea ascutita si forta peste masura se impune in fata vardenilor. Nu reuseste deloc sa foloseasca magia.
Oromis si Glaedr mor intr-o lupta cu Murtagh si Thorn, in care ar fi invins daca nu intervenea Galbtorix insusi. Regele isi joaca bine rolul de tiran, viclean si puternic, incearca sa-l aduca pe Oromis de partea sa, dar esueaza.
Eragon descopera secretul puterii lui Galbatorix si care ar fi posibilitatea de a-l dezarma. Ramane sa vedem cum.
Piticii se alatura coalitiei dintre oameni, elfi si urgali, care vor cu orice pret sa-l dea jos pe regele corupt. Cred ca vor reusi, cu mari pierderi, in Eragon 4.
One thought on “Eragon 3 Brisingr: Cristopher Paolini regaseste inspiratia”