Romanele sale cele mai cunoscute, care formeaza o dilogie, Moartea pinguinului, respectiv Legea melcului, fac cunostinta cititorului roman cu stilul, destul de amestecat, intre cel al unui „thriller existential”, cum frecvent au fost denumite, si cel al unui roman de aventuri, al unui scriitor post-sovietic ce scrie mai degraba in maniera americana.
Ca orice continuare tipica, Legea melcului este mai ampla decat originalul, cu o infuzie sporita de actiune, mai multi figuranti, o recuzita mai bogata si locuri de desfasurare diverse — din Antarctida pana la Kiev, si chiar Cecenia… În plus, Legea melcului aduce ceea ce asteptau toti cititorii Mortii pinguinului, oricat de sofisticati ar fi ei: vesti despre pinguinul Misa.
