Maniheismul, de Isaac de Beausobre

maniheismEditura Herald prezinta cartea Maniheismul de Isaac de Beausobre, aparuta in cadrul colectiei Logos. Lucrarea de fata constituie primul studiu sistematic si critic al maniheismului din epoca moderna, motiv pentru care autorul este considerat astazi intemeietorul studiilor maniheiste moderne.

Fondat de catre profetul Mani in secolul al III-lea d. Hr., maniheismul a ajuns sa-si revendice, in perioada sa de maxima expansiune, adepti de pe un vast teritoriu cuprins intre Africa de Nord si China.

Conceput ca o sinteza a tuturor sistemelor religioase cunoscute pana atunci, in fapt un sincretism de conceptii dualiste zoroastriene, buddhiste (in special etice) pe care s-au grefat doctrine crestine si gnostice, maniheismul a dainuit si a avut o mare influenta timp de patru veacuri. Desi a disparut oficial in secolul al VII-lea conceptiile maniheene s-au facut simtite in China pana in sec. al XIV-lea, in Europa de sud-est pana in sec. al XVI-lea (bogomilii), iar in Occident pana in sec. al XIII-lea, cand erezia cathara, socotita de sorginte maniheeana a fost eradicata de catre Biserica catolica.

Isaac de Beausobre a impins limitele studiului maniheismului dincolo de doctrina crestina. Intuitia lui este de a cerceta originile acestuia in mediile iudeo-crestine timpurii implantate in crestinatatea orientala. El considera ca maniheismul este incercarea de a adapta revelatia hristica la filosofia existenta deja in zoroastrism. Din acest punct de vedere, maniheismul nu mai este o simpla erezie doctrinara, o deviatie in interiorul doctrinei crestine, ci o incercare de sinteza a unor traditii religioase existente.

Leave a Reply

Your email address will not be published.