Binevoitoarele, Jonathan Littel – premiul Goncourt

Binevoitoarele, de Jonathan Littel, un roman devastator despre radacinile Raului, va fi disponibil in librarii din 15 ianuarie. Numita prima mare carte a inceputului de secol XXI, Binevoitoarele are in centru confesiunea unui fost ofiter SS, Max Aue, un intelectual rafinat devenit un technician al ororii, care descrie atrocitatile la care a luat parte pe Frontul de Est.

-Romanul Binevoitoarele a dominat lista de bestselleruri in Franta inca de la publicare
-Pe 26 octombrie 2006, Academia Franceza i-a decernat lui Jonathan Littell Marele Premiu pentru Roman
-Pe 6 noiembrie 2006, romanul a primit si prestigiosul Premiu Goncourt
-In istoria literaturii franceze, Binevoitoarele este prima carte scrisa de un american care castiga in acelasi an doua premii atat de importante
-In mai putin de sase luni de la lansare, romanul a fost vandut in peste 700 000 de exemplare

Jonathan Littell, scriitor american de origine evreiasca, s-a nascut la New York in 1967, dar si-a petrecut copilaria si o mare parte a vietii in Franta. A lucrat multi ani in cadrul organizatiei umanitare Action contre la Faim in Bosnia – Hertegovina, Cecenia si Republica Democrata Congo. In prezent locuieste la Barcelona impreuna cu sotia si cei doi copii ai sai. Pentru a crea Binevoitoarele, prima sa opera literara, autorul a muncit timp de cinci ani. Indragostit de Geoges Bataille, Samuel Beckett, Lermontov si Faulkner, Littell a declarat ca a inceput sa scrie romanul dupa ce a vazut o fotografie a Zoiei Kosmodemianskaia.

Binevoitoarele
De Jonathan Littell
Cand raul unei epoci intalneste raul personal…
Fostul ofiter SS. Max Aue descrie atrocitatile la care a fost martor pe Frontul de Est. Misiunea, la care participa cateodata activ, reprezinta “curatarea” de populatia evreiasca a teritoriilor ocupate, precum si diverse sarcini de asigurare a securitatii in spatele frontului, rezultatul fiind un masacru generalizat si lipsit de ratiune.
Nascut dintr-un tata german si o mama frantuzoaica, indragostit in adolescenta de sora lui geamana – relatie descoperita de parinti, care ii separa pe cei doi, trimitandu-i la internate catolice diferite – Aue este obsedat de dragostea fata de sora lui, iubire ce-l impinge catre homosexualitate, dar devine un invertit discret, care nu se ataseaza de nici unul dintre parteneri. Prin ochii lui, putem vedea intreaga oroare a masinariei totalitare naziste, dramatismul confruntarii dintre doua lumi, descoperind portrete umane fascinante.

“Niciodata in istoria recenta a literaturii franceze un scriitor debutant n-a dat dovada de o asemenea ambitie a discursului, de o asemenea maiestrie a scriiturii si meticulozitate in redarea detaliului istoric , de o asemenea seninatate in a-ti transmite groaza… El spune ca a imprumutat de la Kafka ideea de a judeca absurdul si infamia… A ales sa scrie romanul direct in limba franceza pentru ca este limba culturii sale si a celor doi maestri ai sai, Flaubert, pentru fresca lui historica, si Stendhal, pentru modul de redare a temei. Doi clasici carora le va urma.” Le Nouvel Observateur

“De fapt, as fi putut la fel de bine sa nu scriu. La urma urmei, nu este o obligatie. De la razboi, am ramas un om discret. Slava Domnului, nu a fost niciodata nevoie sa-mi scriu memoriile ca sa ma justific, fiindca nu am nimic de justificat, si nici ca sa castig bani, caci imi castig destul de bine traiul asa. (…) Nu regret nimic: mi-am facut treaba, asta-i tot. Cat priveste chestiunile mele de familie, pe care poate ca le voi povesti, nu ma privesc decat pe mine; in ce priveste restul, spre sfarsit, fara discutie ca am cam fortat limita, dar nu mai eram chiar eu insumi, nu mai stiam ce sa fac, de altfel totul in jur se rasturna, nu am fost singurul care-si va fi pierdut capul, trebuie sa recunoasteti. (…) In pofida cusururilor mele, si au fost nenumarate, am ramas unul dintre cei care cred ca singurele lucruri absolut necesare vietii omenesti sunt aerul, mancatul, bautul si excretia, cat si cautarea adevarului. Restul este facultativ.” Binevoitoarele, de Jonathan Littell

Domeniu: Roman istoric
Colectie: RAO Class
Nr. pag: 896
Traducere: Vasile Savin
IN LIBRARII DIN 15 IANUARIE

Pentru detalii:
Alina Bratu
Coordonator relatii publice
Tel/Fax: (+4021) 224.12.31
Str. Turda nr 117 – 119, bl.6, parter,
sector 1, Bucuresti
alina.bratu@raobooks.com
http://www.rao.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *