Concurs: trei carti pentru cititorii curcubeu.com!

Editura Litera și Curcubeu.com vă invită la un concurs nou, de data aceasta avem ca premiu trei cărți noi. Pe scurt, este vorba despre Tony și Susan, N-ai să mori și O zi. Fiecare merită citită și am să le prezint sumar mai jos. Ce trebuie făcut? E simplu!

CONCURS

Pentru a vă califica în concurs, mergeți pe site-ul Literași selectați genul de carte care vă place mai mult. Orice carte din oferta lor, extrem de generoasă. Comentați mai jos la acest articol: care este cartea favorită? Adăugați link-ul spre ea în comentariu. – scrieți despre carte, dar nu copy+paste, vom premia comentariile de calitate. De ce v-ar trebui acea carte? Scrieți corect. Vom ține cont de ambele aspecte.

Important! Folosiți adresa de email corectă, altfel nu vom putea lua legătura pentru premii.

Concursul se desfășoară în perioada 26 iulie-26 august. Intrați acum pe www.litera.ro și alegeți cartea favorită. Mult succes !

Notă: Câștigătorii de la concursurile anterioare pot participa, dacă vor, dar nu pot câștiga! Mulțumim pentru înțelegere!

Despre premii

Tony si Susan
Cu totul neaşteptat, Susan Morrow primeşte manuscrisul unui roman scris de Edward, soţul de care a divorţat în urmă cu douăzeci şi cinci de ani. Pe măsură ce citeşte, Susan şi, odată cu ea, cititorul însuşi pătrund din ce în ce mai adânc în viaţa personajului principal al romanului din roman, profesorul de matematică Tony Hastings, care călătoreşte împreună cu soţia şi fiica lui spre casa lor de vacanţă. În vreme ce viaţa obişnuită, civilizată, a familiei Hastings cade pradă violenţei şi crimei, o sumedenie de amintiri tulburătoare o aruncă pe Susan înapoi în trecut, provocând-o să se confrunte cu tenebrele propriei vieţi şi cu teama care îi ameninţă viitorul. Un thriller cutremurător se îmbină astfel cu o poveste despre teamă şi regret, despre răzbunare şi îmbătrânire, despre căsătorie şi creativitate.
Cu un talent literar unic, Austin Wright ilustrează fascinanta experienţă a lecturii, prin relaţiile pe care le creează atât între cititor şi operă, cât şi între autor şi cititor, într-o scriere surprinzătoare şi pasionantă.
“Minunat scrisă – ultimul lucru pe care l-ai aştepta de la o poveste despre sânge şi răzbunare. Frumos.” Saul Bellow
“Tony şi Susan este un roman inteligent, dar şi o poveste tulburătoare despre lectură, căsătorie şi răzbunare.” The Times
“Abil construită, elegantă şi captivantă în egală măsură, aceasta este una dintre cărţile care merită să fie descoperite de o întreagă generaţie nouă de cititori.” Independent on Sunday
“Tony şi Susan este un roman tulburător, neobişnuit, despre poveştile pe care ni le spunem unii altora şi poveştile pe care ni le spunem nouă înşine. O carte care te surprinde cu adevărat.” Guardian
“Fascinant… Fermecător… Absolut irezistibil.” New York Times
Roman publicat în 15 ţări

N-ai sa mori
Un anevrism cerebral o cufundă pe Helene Wiesendhal într-o comă din care se trezește pe jumătate paralizată, amnezică și afazică. Silabă cu silabă, cuvânt după cuvânt, frază după frază – toate exersate cu mare efort, cu furie, dezamăgire şi disperare –, mișcare după mișcare, pas cu pas, tresărire după tresărire – toate repetate la nesfârșit, cu încrâncenare, jenă şi lacrimi –, Helene își caută înainte de toate cuvintele rătăcite undeva în necunoscut. Apoi și reface, piesă cu piesă, puzzle-ul vieții, își regăsește lumea interioară, soțul, copiii, iubirile, aventurile, dezamăgirile, gândurile, visurile, cariera de scriitoare, dar și lumea exterioară în care și-a dus viața înainte de accident – Germania de Est de dinainte și scurt după căderea Zidului.
Roman al (re)devenirii, născut din experiența personală a autoarei, N-ai să mori este, de fapt, o evocare a vieții fiecăruia dintre noi, cu tot ceea ce ne mișcă pe fiecare, în singurătatea și unicitatea vieților noastre. Cu întrebările și cu convingerile care ne însoțesc totdeauna. Cu tot ce am strâns în noi, cu tot ce bănuim că am uitat, dar știm că zace undeva în sufletul nostru, cu tot ce sperăm pentru viitor.
„Experiența la limita între viață și moarte conduce la o conștiență literară ce generează tonuri nebănuite.” (Die Zeit)
„N-ai să mori este romanul unei renașteri, o redescoperire a cuvântului, o poveste de dragoste și cartea unui puzzle de amintiri din istoria recentă a Germaniei. Cel mai bun roman al anului.” (Die Welt)
Premiul Cărții Germane 2009

O zi
15 iulie 1988. Emma şi Dexter se întâlnesc în noaptea de după absolvirea universităţii. A doua zi, fiecare va porni pe propriul drum. Unde vor fi în această zi peste un an? Dar peste doi? Şi în fiecare an care va urma?
Em şi Dex, Dex şi Em – speranţe şi oportunităţi ratate, zâmbete şi lacrimi, certuri şi împăcări, succese şi eşecuri – o relaţie dezvăluită prin frânturi de viaţă surprinse în aceeaşi zi de 15 iulie.
Douăzeci de ani, doi oameni. O ZI.
„O lectură emoționantă… Nicholls este expert în surprinderea vârstei tinereții, a primei iubiri, a suferinței din dragoste și a traseului complicat și haotic al legăturilor romantice…” The Observer
Roman publicat în 24 de țări

34 thoughts on “Concurs: trei carti pentru cititorii curcubeu.com!”

  1. Ador cartea ,,Trandafiri” de Leila Meacham, o carte absolut superba, despre puterea iubirii, despre sacrificiu si onoare, principii parca uitate in zilele noastre, o poveste de dragoste care are consecinte peste generatii, care influenteaza vietilor tuturor membrilor familiei, care schimba definitiv relatii si sentimente. Scrisa parca special pentru a lasa o urma in mintea si sufletul cititorilor, povestea celor doi indragostiti ne face sa ne reamintim ca, intotdeauna, riscul este preferabil incertitudinii, pacea, razbunarii si, bineinteles, iubirea, urii.

  2. Sarah este o fetiţă evreică, care locuieşte în Paris împreună cu mama şi tatăl său şi cu frăţiorul ei Michael pe care îl iubea enorm. E la vârsta când îşi dă seama după tonul vocii părinţilor că ei sunt îngrijoraţi datorită celui de-al doilea război mondial, însă are parte de o copilărie fericită. Într-una din seri, când tatăl său se ascunde în beciul casei, la uşă soseşte poliţia franceză care o arestează pe ea şi pe mama sa. Pentru ca frăţiorul ei să fie scutit de această teamă, Sarah îl închide în ascunzătoarea lor secretă, un dulap ascuns în petere. Zilele trec, iar Sarah împreună cu alţi 10000 de oameni sunt închişi în unul din stadioanele de ciclism ale Parisului. Fără apă, mâncare, obligaţi să-şi facă nevoile fiziologice pe locul în care se aflau. Îi este teamă să fugă, să îi lase pe părinţii săi singuri, însă gândul la frăţiorul său ascuns în dulap o macină cumplit. Oamenii sunt mutaţi într-un lagăr de concentrare din vecinanatea Pariusului unde este despărţită de tatăl său. După câteva săptămâni este despărţită şi de mama sa, rămânând singură. Apoi, toţi copii sunt raşi în cap. Împreună cu Rachel, o fetiţă mai mare cu un an ca şi ea, hotărăsc să fugă. Sarah este prinsă de un poliţist, însă acestuia îi se face milă de ea şi o ajută ca să scape dându-i o sumă de bani. Copilele fug o zi întreagă prin pădure pentru a nu fi prinse şi îşi rup stele galbene de pe bluze, care atestă faptul că sunt evreice. Într-un final ajung la casa a doi bătrânei care le spală, le hrănesc şi care le oferă protecţie şi un adăpost asupra capului. Rachel este prinsă de poliţia germană şi luată de la casa acelor oameni miloşi , însă Sarah reuşeşte şi de data aceasta să scape teafără şi nevătămată. Fetiţa se hotarasete să calatoareasca la Paris pentru a-şi salva fratele, pe care cei doi bătrânei îl cred mort. Ajunsă la apartamentul părinţilor ei, fetiţa îşi descoperă frăţiorul mort, ghemuit într-un colţ al dulapului.
    Julia este o jurnalistă de origine americană, care trăieşte în Paris, fiind căsătorită cu un franţuz. Cei doi au o fică pe nume Zoe, în vârstă de 11 ani. Într-una din zile când se află la muncă Juliei îi este întrebuinţată tema de lucru Vledorme da€™Hivre: şi anume razia făcută de poilitia franceză prin casele evreilor care au ajuns la Auswitz unde şi-au găsit sfârşitul. Julia descoperă că în apartamentul pe care soţul său doreşte să-l amenajeze şi în care a locuit familia acestuia până de curând, a locuit o familie de evrei. În documentele oficiale, cei doi părinţi apar ca:morţi, însă fetiţa este dată dispărută, deoarece se crede că a reuşit să fugă de la unul din lagăre. Avidă de adevăr, Julia află că socrul său, Eduardo a cunoscut-o pe acea fetiţă care se numea Sarah, şi i-a văzut disperarea în ochi atunci când l-a găsit mort pe fratele său în camera lui. Între timp, Julia află o veste îmbucurătoare, cel puţin pentru ea: este însărcinată, după mulţi ani ce a renunţat la ideea de a-i face un copil datorită unor probleme medicale. Soţul său, un franţuz la 50, refuză ideea de a fi încă odată tată şi dă vina pe „criza vârstei mijlocii”. Jurnalista decide să nu renunţe la acest copil pe care simte încă din primele luni că l iubeşte.
    Hotărâtă să dea de urma Sarahei, Julia se întoarce în America, unde află la Sarah şi-a pierdut viaţa într-un accident de maşină, însă află de existenţa unui fiu, care locuieşte în Italia. Fără a sta pe gaduri, împreună cu Zoe merge pentr a-l cunoaşte pe acest bărbat şi a-i spune că familia soţului ei nu au incetatniciodata să se gândească la ea. Bărbatul consideră spusele Juliei o blasfemie şi o roagă să nu-l mai contacteze. El află că de fapt toată povestea e realitate pură şi soseşte în Franţa unde îşi cere scuze şi face cunoştinţă cu Eduardo.
    Timpul trece, Julia naşte o fetiţă sănătoasă şi împreună cu Zoe se mută la locul ei natal, în America unde îşi începe o nouă viaţă împreună cu cele două fete, însă nu încetează să se gândească la Sarah şi băiatul său.
    Finalul cărţii este unul deschis spre interpretarea cititorului: într-una din zile, Julia se întâlneşte cu fiul Sarahei care află că fetiţa nou născută a acestiea se numeşte la fel ca si mama sa: Sarah, nume dat în memoria mamei sale.
    Vă recomand cartea aceasta cu căldură. Eu am citit-o într-o zi. O dată ce pui mâna pe ea nu ai cu să o laşi!
    http://www.litera.ro/literatura-133/se-numea-sarah-1090

  3. http://www.litera.ro/literatura-133/o-zi-1262
    Eu am ales cartea “O zi” de Nicholls David.
    Trăim într-o lume în care societatea evoluează rapid, iar nevoile spirituale si cultuale devin mai flămande pe zi ce trece.Una mai insetată ca alta.
    Fiecare are un moment de cumpănă şi de rătăcire.Fiecare persoană se simte la un moment dat,chiar şi cu prietenii alături,oarecum singur,pustiit.
    Cărtiile,însă sunt prietenii de nădejde,la care poţi apela oricând simţim că singurătatea ne copleşeşte.Ei sunt acei prieteni tăcuţi,dar care spun mult mai mult decât este posibil să spună un prieten.
    Această carte mi-ar plăcea să o citesc pentru a descoperi magia unei noi poveşti de dragoste,în care realitatea se transformă în nori şi paginile plutesc uşor înainte,până când se evaporă, iar apoi realitatea te trezeşte,izbindu-te cu o forţă uriaşă. Mi-ar placea sa ma cufund in lectura si imaginatia sa zburde linistita pe campiile povestii.Astfel totul va fii perfect.

  4. Cartea mea preferata cu siguranta este aceasta: http://www.litera.ro/literatura-133/ingerul-noptii-1063 pentru ca m-am saturat de cartile cu vampiri si varcolaci si aceasta carte este deosebita am citit-o si am ramas cu o impresie foarte placuta am adorat-o de la prima pagina citita. “Ingerul Noptii” de Becca Fitzpatrick este extraordinara merita citita. O sa-mi iau si celelalte 2 carti care o sa apara stiu ca una a aparut “Crescendo” dar o astept si pe ultima din serie pentru ca sa fiu singer am fost foarte dezamagita cand am terminat cartea si am realizat ca mai am de asteptat continuarea. Oricum revenind la carte de ce mi-a placut atat de mult…..pai in primul rand mi-a placut Patch care este genul de baiat care imi place si felul lui de a fi de a se purta pur si simplu te face sa-l adori. In al doilea rand Nora este un personaj feminin foarte iscusit care sta mereu cu ochii in patru dupa ce este atacata si dupa ce il cunoaste pe Patch ceea ce mi se pare normal de asemenea imi place dragostea dintre ei care este foarte ciudata dar in acelasi timp fascinanta. Abia astept urmatoarele carti.

  5. Cartea mea preferata este “Ingerul Noptii” de Becca Fitzpatrick http://www.litera.ro/literatura-133/ingerul-noptii-1063. Aceasta carte pur si simplu nu poti sa o lasi din mana te face sa te indragostesti de ea inca de la prima pagina. Pe mine m-a impresionat foarte mult povestea dintre Patch care este un inger cazut si Nora pur si simplu te fascineaza. Ce mi-a placut cel mai mult la aceasta poveste a fost faptul ca Nora nu stia daca trebuie sa cedeze in fata lui Patch sau sa fuga cat mai repede dar un lucru ii apropie atunci cand cineva incearca sa o omoare pe aceasta. E o poveste care merita citita abia astept sa citesc si celelalte 2 volume.

  6. Cartea preferată de la editura Litera este cu siguranţă Secretele Vaticanului, scrisă de un jurnalist celebru din Franţa, Bernard Lecomte. Vaticanul,este fără îndoială, unul dintre cele mai misterioase şi fascinante locuri din lume şi de aceea mi-am dorit să citesc acestă carte. O carte cu tentă istorică prin intermediul căreia pătrundem în lumea din spatele pereţilor Vaticanului şi vedem ce impact au avut deciziile şi alegerile diverşilor lideri ai Bisericii Catolice de-a lungul unor perioade destul de importante pentru omenire.
    http://www.litera.ro/bestseller-international-80/secretele-vaticanului-921

  7. Cartea mea preferata este Damnare de Lauren Kate. Inca nu am apucat sa citesc si al doilea volum dar o voi face cat de curand.
    La inceput, cartea nu ma prea atragea, nu ma asteptam la cine stie ce dar totusi speram sa nu ma plictisesc si sa ma atraga cat de cat. Asa s-a si intamplat. Dupa 300 de pagini citite am ramas uimita de povestea fantastica , la propriu si la figurat.
    Ador felul in care este caracterizat Daniel.
    Cartea are o aura de mister si limbajul nu e complex dar daca nu citesti cu atentie pierzi detalii importante.
    Sper ca editura Litera sa publice cat mai curand si al treilea volum si sa imi satisfac curiozitatea obsesiva .

  8. Cartea mea preferată, cel puțin deocamdată, rămâne Roșu de Rubin, Culorile dragostei de Kerstin Gier (http://www.litera.ro/literatura-133/rosu-de-rubin-1258). M-a cucerit din primul moment în care i-am dat lectură descrierii acestui material. O vroiam cu atâta foc, incredibil, dar adevărat, deși nu mi-am permis încă să mi-o procur din cauza unor mici dificultăți…
    M-au pasionat mereu călătoriile în timp (ba mai mult, dacă tot mă confesez aici, chiar de câțiva ani lucrez la un material ce tratează această temă iar aceasta carte îmi poate fi de un real folos în documentare, iată scopul pentru care mi-o doresc atât de mult!) și am încercat, încă din copilărie să îi descopăr tainele. Cred că problema călătoriilor în timp a interesat și interesează cum va interesa pe om mereu. E ceva din noi care își dorește să schimbe lucrurile din trecut (mai ales de ni s-a întâmplat ceva rău nouă sau celor apropiați), să poată retrăi anumite clipe, să încerce mai multe variante ale prezentului și curios fiind omul, vrea să descopere viitorul pentru a știi cum să îl întâmpine. Așa că problema aceasta dă multe bătăi de cap oamenilor ce doresc să intre pe acest făgaș. Apoi noi ne ciocnim inevitabil de timp… Timpul nostru este destul de limitat în comparație cu anumite specii sau cu vârsta gigaticului univers. Am vrea să ne prelungim viața, asta însemnând inevitabil să ne mărim capacitatea de înțelegere, o îndelungată experiență ce ne poate fi de folos noua și altora plus bucuria de a trăi cu mai multe generații. Trecând peste acest aspect, oare câți dintre noi, citind, auzind sau văzând anumite personalități, vorbindu-se despre ele, lecturându-le viața, nu ne-am dorit să le fi fost întâlnit măcar o dată în viață?! Iată încă un sens pentru călătoriile în timp.
    Aș vrea, sincer, să pot merge în viitor să văd dacă îmi voi putea procura vreodată această carte…

  9. Damnare – Lauren Kate
    http://www.litera.ro/literatura-133/damnare-1088

    De ce mi-as dori aceasta carte? Pot sa insir cateva motive, doar ca sa fie scrise, dar voi incerca sa detaliez, pentru ca doar asa se poate intelge profunziimea cartii.
    Primul lucru care m-a facut sa imi doresc cartea a fost bineinteles coperta, foarte frumos realizata, care bucura ochiul. Titlul cartii m-a intrigat si mi-a sporit interesul pentru carte, damnare in Latina insemnand a blestema, a condamna la chinurile infernului. Stiu ca de obicei nu se judeca o carte doar dupa coperta, dar cateodata condus de intuitie mai poti face cate un compromis. Cred ca aceasta carte merita citita si degustata de la prima pagina.
    Scurta recenzie/ opinie care insoteste cartea trezeste interesul inca de la primele randuri si dezvaluie in acelasi timp o parte din misterul care o inconjoara. Facem cunostinta cu Lucinda, personajul principal, care ajunge intr-un internat. Intamplarea nu pare sa fie neobisnuita si pare ca lumea gri a internatului nu poate aduce nimic palpitant. Aparentele insa de multe ori insala, iar acolo unde te astepti mai putin rasare si dragostea.
    Alura misterioasa a lui Daniel pune stapanire pe inima Lucindei dand nastere acelei scantei care te face sa vrei sa citesti mai mult. Povestea clasica de iubire dintre doi adolescenti a fost mult prea folosita si cu toate acestea inca mai trezeste in inimile tuturor fiorii tineretii. Iubirea sincera si fara echivoc , sentimentele inocente, misterul explorarii, pentru multi nu mai starneste interes, dar pentru altii abia se infiripa. Dar nu este o poveste clasica, ci una plina de mister, cum este sugerat si de titlu, un anume blestem, pare sa eclipseze dragostea celor doi.
    Dezvaluierea misterului lui Daniel raspunde parca nevoii cititorului de fantastic, de trecerea dincolo de barierele realitatii, adevarul fiind insa unul tulburator. El este un inger cazut, iar iubirea dintre cei doi este una blestemata, veche de secole, dar fara sa se implineasca cu adevarat, pentru ca de fiecare data cand se intalnesc povestea de iubire se termina tragic.
    Povestea iubirii blestemate a celor doi pare sa promita mult. De obicei povestile care nu sunt condimentate indeajuns de suspans, noutate, iubire, mister, se pot pierde in cotidianul intamplarilor. Cartea ne rezerva surprize, inca de la inceput culmiand cu “va urma”-ul de la sfarsit trezind astfel curiozitate si nerabdare fata de continuare, crezand cu tarie in puterea iubirii de a infrange orice blestem si de a trece peste orice bariera.
    Interesul meu fata de astfel de carti ,nu doar de aceasta vine de la asemanarea povestii cu motivul care imi pune piedica in viata. Traiesc o dragoste interzisa de parintii mei ,o dragoste in care nimeni nu ma sprijina, o iubire pentru care lupt, intalniri secrete timp de sase ani si care inca mai continua. Citesc astfel de povesti cu speranta ca voi ajunge la finalul cartii si voi da de neinvechitul final fericit, acel final care imi da speranta si ma face sa cred ca si iubirea mea va triumfa , va trece peste greutati si va avea acel final fericit pe care il citesc in carti.

  10. Roşu de rubin-Culorile dragostei (Kerstin Gier)
    http://www.litera.ro/literatura-133/rosu-de-rubin-1258

    Captivantele călătorii în timp…s-au născut dintr-un principiu iniţial de natură psihică. Întoarcerea spre timpurile primordiale ale locurilor actuale nu reprezintă un simplu pretext narativ, ci se constituie în tensiune genetică, care pentru tânăra Gwendolin, protagonista primului volum al romanului “Roşu de rubin” de Kerstin Gier creează o instabilitate, dându-i oarecum viaţa peste cap.
    Demersul narativ prezintă un personaj care parcurge un anevoios drum iniţiatic în faţa inexorabilelor legi ale cronologiei. Fabula creaţiei este uşor de relatat, dar reprezintă un sens profound al existenţei.
    Gwendolin trăieşte într-o familie în care călătoriile în timp nu mai sunt un mit. “O călătorie necontrolată în timp este anunţată de obicei cu câteva minute, ore sau chiar zile înainte, prin senzaţii de ameţeală ce afectează capul, stomacul şi/sau picioarele. Primul salt în timp – numit şi saltul de iniţiere-are loc între al şaisprezecelea şi al şaptesprezecelea an de viaţă al purtătorilor genei.”(extras din “Cronicile gardienilor”)
    Kerstin Gier trasează o “frontieră” între nonficţionalitatea (aparentă), relevată de viaţa cotidiană a lui Gwendolin şi literatura fantastică (phantastic – cunoaşterea intuitiv-imaginativă). Spre deosebire de fantasticul tradiţional, de data aceasta fantasticul “irupe” din realitatea curentă, se “camuflează”- este interesant de precizat că teoria călătoriilor în timp este enunţata de Isac Newton. Acesta devine personaj secvenţial, calculând greşit data naşterii ultimei purtătoare a genei care face posibilă călătoria în timp. Astfel, Charlotte, verişoara Gwendolinei este anticipat declarată “numărul doisprezece”-roşu de rubin, care va închide cercul celor doisprezece călători celebri şi pregătită intens pentru a rezista eventualelor pericole. Totul se dovedeşte, involuntar, a fi o eroare.
    Regresia şi inconştientul colectiv este ratată de personajul principal, din cauza imposibilităţii sale de a renunţa la individualitate (viaţa dezordonată, dar plăcută a Gwendolinei, strânsa prietenie cu Leslie, singura care ştie secretul călătoriilor în timp şi care îi este alături, indirect) pentru a se “contopi” cu universul cronologiei, schimbându-i definitiv viaţa. Această schimbare nu va fi întrutotul un coşmar, pentru că în viaţa protagonistei va apărea Gideon, care, pe cât de revoltător, pe atât de important în căutarea de secvenţe retrospective. El va călători alături de Gwendolin în non-temporalitate, conturând o aventură captivantă. Prezentul lor diferă de cel filosofic prin care se înţelege “azi”, înglobând şi “ieri” şi “mâine”. Nu vor şti niciodată ce le rezervă vitorul, pe care îl vor petrece…în trecut.
    Îmi doresc această carte pentru că vreau să trăiesc prin prisma altor personaje, să călătoresc în mii de alte dimensiuni şi să pătrund în minunatul univers al cărţii.

  11. Roşu de rubin-Culorile dragostei (Kerstin Gier)
    http://www.litera.ro/literatura-133/rosu-de-rubin-1258

    Captivantele călătorii în timp…s-au născut dintr-un principiu iniţial de natură psihică. Întoarcerea spre timpurile primordiale ale locurilor actuale nu reprezintă un simplu pretext narativ, ci se constituie în tensiune genetică, care pentru tânăra Gwendolin, protagonista primului volum al romanului “Roşu de rubin” de Kerstin Gier creează o instabilitate, dându-i oarecum viaţa peste cap.
    Demersul narativ prezintă un personaj care parcurge un anevoios drum iniţiatic în faţa inexorabilelor legi ale cronologiei. Fabula creaţiei este uşor de relatat, dar reprezintă un sens profound al existenţei.
    Gwendolin trăieşte într-o familie în care călătoriile în timp nu mai sunt un mit. “O călătorie necontrolată în timp este anunţată de obicei cu câteva minute, ore sau chiar zile înainte, prin senzaţii de ameţeală ce afectează capul, stomacul şi/sau picioarele. Primul salt în timp – numit şi saltul de iniţiere-are loc între al şaisprezecelea şi al şaptesprezecelea an de viaţă al purtătorilor genei.”(extras din “Cronicile gardienilor”)
    Kerstin Gier trasează o “frontieră” între nonficţionalitatea (aparentă), relevată de viaţa cotidiană a lui Gwendolin şi literatura fantastică (phantastic – cunoaşterea intuitiv-imaginativă). Spre deosebire de fantasticul tradiţional, de data aceasta fantasticul “irupe” din realitatea curentă, se “camuflează”- este interesant de precizat că teoria călătoriilor în timp este enunţata de Isac Newton. Acesta devine personaj secvenţial, calculând greşit data naşterii ultimei purtătoare a genei care face posibilă călătoria în timp. Astfel, Charlotte, verişoara Gwendolinei este anticipat declarată “numărul doisprezece”-roşu de rubin, care va închide cercul celor doisprezece călători celebri şi pregătită intens pentru a rezista eventualelor pericole. Totul se dovedeşte, involuntar, a fi o eroare.
    Regresia şi inconştientul colectiv este ratată de personajul principal, din cauza imposibilităţii sale de a renunţa la individualitate (viaţa dezordonată, dar plăcută a Gwendolinei, strânsa prietenie cu Leslie, singura care ştie secretul călătoriilor în timp şi care îi este alături, indirect) pentru a se “contopi” cu universul cronologiei, schimbându-i definitiv viaţa. Această schimbare nu va fi întrutotul un coşmar, pentru că în viaţa protagonistei va apărea Gideon, care, pe cât de revoltător, pe atât de important în căutarea de secvenţe retrospective. El va călători alături de Gwendolin în non-temporalitate, conturând o aventură captivantă. Prezentul lor diferă de cel filosofic prin care se înţelege “azi”, înglobând şi “ieri” şi “mâine”. Nu vor şti niciodată ce le rezervă vitorul, pe care îl vor petrece…în trecut.
    Îmi doresc această carte pentru că vreau să trăiesc prin prisma altor personaje, să călătoresc în mii de alte dimensiuni şi să pătrund în minunatul univers al cărţii.

  12. Imi place la nebunie sa citesc! Si citesc la orice ora din zi si din noapte, indiferent ca sunt acasa,in avion sau chiar in pericol de moarte!
    Editura LITERA are foarte multe carti frumoase,insa cel mai mult imi place “Damnare” de Lauren Kate. Imi place coperta,pe care o gasesc in mod inevitabil foarte atragatoare,o abordare fantastica si un design simplu si fermecator,dar am citit si recenzia pe care o poarta in spinare ca pe o povara dulce si usoara ,si m-am lasat dus de val pentru cateva clipe, intrand in lumea ingerilor cazuti si a iubirii nemuritoare.
    Mi se pare o carte fantastica,avand in vedere ca genul fantasy a fost populat in ultima vreme doar de vrajitori si vampiri, nicidecum de alte creaturi si inventii care sa ne starneasca imaginatia si sa ne lase cu gura cascata,cum sunt in cazul de fata acesti ingeri care ne uimesc prin puterile lor si prin aventurile dezastruoase in care sunt purtati de catre dragoste.
    Daca ar fi sa descriu in cateva cuvinte aceasta carte superba, ar suna cam asa: “una dintre capodoperele geniului universal modern, in care povestea dramatica, fantastica, se dizolva in cea care creeaza dependenta, dand nastere unei impletiri de genuri, creaturi si personaje ce isi joaca rolurile bine invatate intr-un cadru ireal,de basm”, sau pur si simplu as numi-o “cartea care te tine cu sufletul la gura,plina de mister,actiune si suspans”.
    Cu adevarat, chiar imi doresc aceasta carte,una dintre cele mai bune carti scrise vreodata,pe care eu o numesc “inceputul detronarii vampirilor si vrajitorilor”.
    Chiar daca nu o sa castig acest minunat concurs, eu le urez tuturor participantilor mult succes, si va spun voua,celor de la Curcubeu.com, sa o tineti tot asa in continuare,pentru ca sunteti cei mai tari!

  13. Scuze, abia am revenit din vacanta 🙂
    Era sa premiez un comentariu bun, dar cand colo Stoica Madalina a copiat un text de pe net. Nu merge asa…

    Cred ca cele mai bune comentarii sunt semnate de:
    – Hangu Giorgiana-Daniela
    – Sirbu Alexandra
    – Laurentzyu

    Felicitari castigatorilor.
    Stati pe aproape, vor mai fi concursuri. Multumiri editura Litera!

  14. Curios domnule Bookman cum de castiga si domnul Laurentzyu, nu ca nu ar fi bun comentariul lui, dar nu se incadreaza in datele concursului (concursul s-a finalizat in 26 si el posteaza pe 27…). Dar fie, felicitari tuturor!

  15. Foarte buna observatia Mihai!
    Intr-adevar, Laurentzyu a depasit data limita.
    Premiul va merge la Cipriandeblaj.

    Multumesc!

  16. Buna Alexandra, am vorbit saptamana trecuta cu cei de la editura si au promis ca sunt in curs de expediere. Mai multe nu stiu nici eu, sper sa fie trimise cat mai curand.

    Oricum, nu uitam, o sa vorbesc pina se rezolva problema.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.