O reflectie pe multiple planuri asupra destinului religiei in contemporaneitate, remarcabila prin stilul si claritatea argumentatiei. Desi adopta o pozitie mai degraba atee si, in orice caz, puternic anticlericala, Savater, departe de a vorbi despre un declin al credintelor religioase intr-o epoca tehnologica si materialista, constata o revenire a acestora in prim-planul dezbaterilor ideologice si politice.
Este deci cu atit mai necesara intelegerea naturii si radacinii lor – nevoia oamenilor de a crede in nemurire – ca si a diferentelor dintre credinta si credulitate sau a atitudinilor dogmatice ale spiritului. Insa centrul de greutate al eseului il constituie analiza relatiei dintre religie si putere, dintre aceasta si democratiile laice actuale – de la implicatiile politice ale ortodoxiilor fanatice pina la rolul pe care il joaca astazi educatia religioasa in invatamintul de masa.
„ Stiinta si religia rezolva lucrurile, fiecare in felul ei, pe cind filosofia nu reuseste decit sa ne vindece, intr-o oarecare masura, de nazuinta de a rezolva cu orice pret ceea ce este, poate, de nerezolvat.”(Fernando Savater)
Din cuprins: Autopsia nemuririi • Dumnezeu fata in fata cu filosofii • Crestinismul, un mit al postmodernitatii • Politica profetilor • Elogiu scepticilor • Citeva perplexitati privind divinul si socialul • Fanatici fara frontiere • Globalizarea lui Dumnezeu
Fernando Savater s-a nascut in 1947 la San Sebastian. A studiat filosofia la Universitatea Complutense din Madrid, unde si-a dat doctoratul in 1975 cu o teza despre Nietzsche si unde in prezent este profesor. A mai predat filosofia la Universitatea Autonoma din Madrid, ca profesor suplinitor, etica la Universitatea tarii Bascilor si etica si sociologie la UNED, fiind profesor invitat si conferentiar in numeroase centre universitare din intreaga lume. Este colaborator permanent al ziarului El Pais si director al revistei Claves de razon practica. A facut parte din mai multe organizatii care militeaza pentru pace, impotriva terorismului si a nationalismului basc. Filosof, eseist, romancier si dramaturg, este cunoscut mai ales prin eseurile si articolele sale pe teme filosofice, politice si literare. A obtinut Premiul National pentru Eseu (1982), precum si Premiul Francisco Cerecedo (1997) si Premiul Ortega y Gasset (2000) pentru jurnalism. A fost finalist al Premiului Planeta cu romanul El jardin de las dudas in 1993. Dintre volumele publicate: Ensayo sobre Cioran (1974; Eseu despre Cioran, Humanitas, 1998), Invitacion a la Etica (1982), Sobre vivir (1983), Las razones del antimilitarismo y otras razones (1984), El contenido de la felicidad (1986), Etica como amor propio (1988), Etica para Amador (1991; Etica pentru fiul meu Amador, Arc, 2004), El valor de educar (1991; Curajul de a educa, Arc,1997), Politica para Amador (1992; Politica pentru fiul meu, Humanitas, 1999), El jardin de las dudas (1993), Las preguntas de la vida (1999), El valor de elegir (2003), Los diez mandamientos en el siglo XXI (2004), El Gran Laberinto (2005; Marele labirint, Arc, 2006).
