Un Istanbul nelinistit si crepuscular la sfarsit de epoca otomana… Pe malurile Bosforului, lumea fascinanta a miniaturistilor bantuita de crime misterioase… Un roman coborat dintr-un covor oriental, demn de O mie si una de nopti… O fantezie, un puzzle filozofic la limita dintre Occident si Orient…
“Impletirea intrigii umane cu cea filozofica este foarte asemanatoare cu Numele trandafirului, asa cum asemanatoare sunt si inceputul lent, dens, precum si acumularea inexorabila a faptelor… Dar, in opinia mea, romanul lui Pamuk este de departe cel mai bun… Mai mult decat orice alta carte care imi vine in minte, el nu surprinde numai contradictiile Istanbulului de ieri si de azi, ci si frumusetea sa extraordinara, atemporala. ” (Maureen Freely, New Statesman)