Un alt mod de a vorbi despre educatie, mai putin doct si sistematic, care incearca sa imbine abstractul cu faptul de viata, generalul cu situatia particulara. Unitatea cartii se contureaza abia la sfirsit, prin structurarea unor cimpuri tematice congruente. Sint abordate teme diverse, de la institutia discipolatului, iubirea pedagogica, schimbarile de paradigma educationala si educarea prin sine pina la caracterul formator al experientei sacrului si al unor „intimplari” semnificative.
Din cuprins: Discipolat si iubire pedagogica • Educatia – o relatie privilegiata • Confluente si contradictii formative • Globalizare, tehnologizare, invatare • Pluralismul cultural si educatia pentru acceptarea celuilalt • Citeva probleme ale invatamintului romanesc • Formarea prin sine si prin altii • Spiritualitatea religioasa in scoala • Statutul icoanelor in scoli • Culturalizarea religioasa – o coordonata a invatamintului romanesc • Evocari pedagogice
Constantin Cucos este doctor in stiintele educatiei, profesor universitar la Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, Universitatea „Al.I. Cuza” din Iasi, director al Departamentului pentru Pregatirea Personalului Didactic din cadrul aceleiasi universitati. A efectuat stagii de cercetare si documentare la Biroul International al Educatiei, UNESCO, Geneva (1991), Universitatea „Aristotel” din Salonic (1993), Universitatea Lille I (1995), Universitatea din Bologna (1996), Universitatea din Savoie, ChambEry (1997), Universitatea din Geneva (1997, 2000), Universitatea Paris X (1998), Universitatea Paris VIII (1999), Institutul de formare SLO „Specialisten in Leerplanontwikkeling”, Enschede (1999), Universitatea din Warwick, Coventry (1999), Universitatea de Stiinte Sociale din Toulouse (2000), Universitatea Catolica din Louvain (2001), Universita degli Studi din Padova (2004). Este membru al International Association for Intercultural Education, cu sediul in Suedia (1995), al colegiului editorial al Intercultural Education (1996) si al Association pour la Recherche Interculturelle (ARIC), cu sediul la Geneva (2001). Domenii de competenta: filosofia educatiei, pedagogia culturii, educatia religioasa, pedagogia generala. Este autorul a peste 120 de studii in volume colective si reviste de specialitate. Lucrari publicate: Pedagogie si axiologie (Editura Didactica si Pedagogica, 1995), Pedagogie (Editura Polirom, 1996; editia a II-a revazuta si adaugita, 2002), Educatia religioasa. Continut si forme de realizare (Editura Didactica si Pedagogica, 1996), Minciuna, contrafacere, simulare. O perspectiva psihopedagogica (Editura Polirom, 1996), Educatia religioasa. Repere teoretice si metodice (Editura Polirom, 1999), Psihopedagogie pentru examene de definitivare si grade didactice (Editura Polirom, 1999), Educatia. Dimensiuni culturale si interculturale (Editura Polirom, 2000), Istoria pedagogiei. Idei si doctrine pedagogice fundamentale (Editura Polirom, 2001), Timp si temporalitate in educatie. Elemente pentru un management al timpului scolar (Editura Polirom, 2002), Informatizarea in educatie. Aspecte ale virtualizarii formarii (Editura Polirom, 2006), Teoria si metodologia evaluarii (Editura Polirom, 2008).
O interesanta abordare a personalitatii umane din perspectiva educatiei.
“Iubire, edificare, desavarsire” un fel de a spune ca suntem toata viata in cautarea unui model . Din bucatile de puzzle puse la indemana de lumea in care traim selectam ceea ce consideram ca ne defineste pentru a ne forma ca oameni si ne descoperim in interactiunea cu ceilalti.