Igloo Media lanseaza albumul Hateg. Tara bisericilor de piatra

Igloo Media şi Muzeul Ţăranului Român anunţă conferinţa de lansare a albumului Haţeg. Ţara bisericilor de piatră şi vernisajul expoziţiei de fotografie cu imagini ale bisericilor din album. Evenimentul va avea loc joi, 31 ianuarie, la orele 17:00, la Clubul Ţăranului (Muzeul Ţăranului Român, Şoseaua Kiseleff nr. 3). Printre participanţi: Bruno Andreşoiu, coordonatorul proiectului şi director Igloo Media, Şerban Bonciocat, realizatorul fotografiilor, Mădălina Mirea, istoric de artă şi redactorul textelor, Costion Nicolescu, etnolog.

Haţeg. Ţara bisericilor de piatră este al treilea volum din seria Igloo Patrimoniu. Albumul este o monografie în imagini a unora dintre cele mai vechi biserici de piatră situate într-un teritoriu încărcat de istorie şi legendă, în care s-au format primele orânduiri voievodale din ţară. În încercarea unei recuperări culturale a acestor monumente esenţiale ale patrimoniului naţional, albumul restituie imaginea actuală a şaisprezece edificii de cult din piatră, ridicate între secolele XIII-XVI şi aflate astăzi într-o stare avansată de degradare.

Situat mai degrabă în zona albumului de fotografie care încearcă să dezvăluie frumuseţea unor monumente şi locuri aflate în dizgraţie culturală, textele care însoţesc cele şaisprezece biserici prezentate în ordine alfabetică mizează pe expresivitatea narativă a unui limbaj voit arhaic, mai degrabă decât pe descrierea sau tratarea ştiinţifică a monumentelor. Bisericile sunt prezentate şi prin prisma unor fotografii de interior, care să sugereze stadiul actual de conservare a decorului parietal.

Haţeg. Ţara bisericilor de piatră a luat naştere în primul rând din dorinţa de a conserva o mărturie importantă a memoriei colective, trăgând un semnal de alarmă asupra necesităţii restaurării unor monumente religioase de valoare patrimonială incontestabilă. Cu accent pe imagine şi pe localizarea pe hartă a acestora, volumul intenţionează să fie un instrument de lucru şi pentru turistul care doreşte să ajungă în Ţara Haţegului.

Expoziţia de fotografie va fi deschidă timp de două săptămâni la Clubul Ţăranului. Ea reproduce pe panouri de mari dimensiuni imaginile bisericilor care apar în interiorul albumului: Crişcior, Densuş, Gurasada, Hălmagiu, Leşnic, Nucşoara, Ostrovul Mare, Peşteana, Prislop, Ribiţa, Roşcani, Sânpetru, Sântămărie Orlea, Sf. Nicolae Hunedoara, Strei, Strei-Sângeorgiu.

Albumul va fi disponibil în librării (Cărtureşti, Noi, Humanitas, Diverta) sau la sediul Igloo Media din Str. Finlanda nr. 10, începând cu data de 1 februarie, la preţul de 70 lei.

3 thoughts on “Igloo Media lanseaza albumul Hateg. Tara bisericilor de piatra”

  1. Imagini superbe, pt monumente superbe! din pacate, insotite de texte care mai bine nu erau.
    Bisericile Tarii Hategului si ale vaii Muresului (atentie, 2 zone diferite! nediferentiate de album) poate nu sunt cele mai bine conservate, dar sunt dintre cele mai bine cercetate din Romania. In anii 80-90 mai ales, multi istorici ori arheologi s/au tot invartit cu rost pe la aceste biserici, spre a le cerceta zidurile, cimitirele, decorurile etc. sau o scormonit in arhive ca sa afle cate ceva (si aflat multe in final) despre ctitori si credinciosi in general. Care e rezultatul muncii lor in literatura de popularizare? 0. Texte de 2 lei se tot inmultesc la infinit pe seama monumentelor noastre hategane. Pe net, in emisiuni televizate, in albume cu pretentii, avand gazde cu pretentii, care stiu sa creeze un eveniment monden. Avem un exemplu de acest fel aici. Autorea textelor – Madalina Mirea, care se mai numeste si “istoric de arta” a incurcat tot ce se putea incurca in aceste pagini, cu ajutorul unei bibliografii care nu stim de ce apare in volum. Erorile care i-au iesit, numeroase, nu au nici o legatura cu studiile de bun simt care se afla in bibliografie.
    Cred ca istoricii ar trebui sa aiba reactii in legatura cu felul in care li se perverteste munca!

  2. Cartea s-a lansat zgomotos! Păcat pentru efortul depus. Fotografiile puteau votbi singure. Textele însoţitoare sunt scandalos de slabe. Autoarea le-a încurcat pe toate, în multe feluri. În lipsă reală de inspiraţie a folosit (uneori) un pseudolimbaj de cronică, dar mai des a copiat din Sinaxar poveşti cu sfinţi.
    Nu înţeleg cum este posibilă o asemenea neatenţie din partea unei edituri care doreste, cel putin declarativ, sa faca un serviciu monumentelor respective? Ce “credenţionale” a avut autoarea textelor? Calitatea sa, asumată doar de un Institut care oricum nu se vede nicăieri în peisajul cultural românesc?
    Ceea ce a ieşit este o tristă combinaţie de zoaie pe imagini frumoase!

  3. Am vazut albumul si m-am bucurat de imaginile frumoase ,atat de frumoase incat in mica vacanta de pasti am mers sa le vad de aproape .
    Nu uitati ca ati promis un exemplar preotiilor care slujesc in aceele lacase sfinte.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.