Attila Bartis: Plimbarea

“Eu nu scriu la comanda. Daca incep sa scriu la o carte pentru succes sau pentru bani, imi pierd libertatea. Libertatea este sensul scrisului si al oricarei forme de arta.” Attila Bartis Si scrisul? Scrisul ramane a fi forma oricarei libertati. Scrisul taumaturg. Scrisul care te plimba din acum-ul inacceptabil intr-un atunci atat de bizar incat pare inventat.

Romanul “Plimbarea” este povestea unui copil abandonat al revolutiei, un orfan al Estului la intersectia conflictelor ideologice. Este relatarea maturizarii sale intr-o lume tensionata de
-isme, populata de ostili ciudati si de oameni dragi care pier unul dupa altul. El este cel care spune povestea: copilul care incarunteste in somn, copilul ce invata ca oamenii mor. Iar povestea cresterii lui e intr-atat de stranie incat incepe sa para familiara.

“In afara personajului principal, toti sunt ceilalti sunt oameni batrani. Niste flacai tomnatici traind intr-o pasivitate inteleapta, retrasi la bai, sau intelepti trebaluind cu obiecte si scule imbatranite de vreme. «Plimbarea» este si povestea lor trista, dar minunata. Numai ca, vazuta de aproape, decadenta e putrefactie. Hainele se zdrentuiesc, barcile putrezesc, revolutionarii vin si ucid. Iar scriitorii sunt obligati sa descrie toata aceasta mizerie. Secretul romanului lui Attila Bartis este ca e frumos.”
Istvan Kemeny

“O lucratura miniaturala demna de vechii maestri orientali aduce laolalta desertaciunea, revolutia, pustiirea, iubirea, framantarea, fuga si neputinta. Mai cred ca «Plimbarea» reuseste unul din marile paradoxuri posibile: splendoarea iese deasupra, ca o spuma, dintr-o tristete sfasietoare.”
Filip Florian

Attila Bartis s-a nascut la Targu-Mures. In 1984 s-a mutat in Ungaria, iar in prezent locuieste la Budapesta. Unul dintre cei mai apreciati scriitori maghiari ai momentului, Attila Bartis a debutat in 1995 cu romanul “Plimbarea”, urmat de volumul de povestiri “Ceata albastruie” (1998) si de romanele “Tihna” (2001), adaptat pentru scena si marele ecran, si “Apocrifele lui Lazar” (2005). Attila Bartis a fost distins cu premiile Dery Tibor (1997), Marai Sandor (2002) si Jozsef Attila (2005).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.